luni, 26 septembrie 2016

Mickaella ART Crochet




Globulete.... Globulete crosetate, pentru bradul de Craciun.... asa mi-a atras Mihaela atentia.... cu cativa ingerasi superbi, crosetati, de pus in brad.... superb, mi-am spus, dar imposibil de facut.... eu, care nu sunt tocmai straina de crosetat si tricotat, mi se pareau acesti ingerasi imposibil de facut.... ba, am avut grija sa o intreb pe Mihaela daca sunt facuti chiar de ea.... asa, sa ma asigur....















Apoi am observat ca din ce in ce mai des distribuie modele de produse crosetate, modele distribuite de alte site-uri de specialitate.... si printre ele, mai strecura si cate un produs facut de ea... Timid.... dar ireal de minunate... Cu produsele pentru copii, compleurile, costumasele, botoseii.... pur si simplu m-a dat gata. Si de la un model la altul imi deschidea si mie apetitul, insa gandul de a incepe sa cercetez mai indeaproape tainele crosetatului era inca foarte departe si greu accesibil....






Insa in momentul in care Mihaela a inceput sa produca incaltaminte crosetata, m-a cucerit iremediabil si m-a ambitionat mai mult decat mi-am putut imagina....

Mihaela croseteaza... si am curaj sa spun ca Mihaela croseteaza orice... iar lucrusoarele care iese de pe mana ei sunt absolut divine. Nu stiu sa dezvolt cat costa, la Mihaela, o pereche de cizmulite crosetate, insapot sa va asigur, ca in modestia ei, abia daca isi scoate investitia in materiale si timpul alocat. Pentru ca, pe cat sunt de frumoase, pe atat de greu se fac aceste bijurerii, si la orice pret l-ai vinde, cu siguranta munca nu este platita. Din pacate, asa suntem noi in ziuade azi.... ne dorim lucruri bune si frumoase, unicate, dar, daca ni le-ar face cineva cadou, tare bine ar fi.... :(


Creatiile Mihaelei le puteti vedea pe pagina ei, si tot aici puteti afla la ce pret le puteti si comanda:


Multumesc, Mihaela, pentru inspiratia de in fiecare zi!







     




























duminică, 25 septembrie 2016

Secretele Alexandrei


Desi o cunosc pe Alexandra de aproape 2 ani, am intalnit-o pentru prima data acum 3 saptamani. Am inteles, pentru prima data in 40 de ani, ca nu vei cunoaste cu adevarat omul decat daca il vezi si ii afli povestea si ii intelegi existenta....

Alexandra este un om de 1000 de ori mai minunat decat mi-as fi putut eu imagina vreodata. Ca este un om extrem de simplu si de serios, banuiam, din nenumaratele conversatii telefonice purtate.
Ceea ce nu as fi banuit NICIODATA sunt inteligenta si creativitatea care se gasesc in interiorul unui om simplu, dar vertical... poate mult prea vertical pentru lumea in care traim...

     Poveste Alexandrei poate deveni oricand un subiect de film sau macar de roman... La putin peste 32 de ani, Alexandra traieste acum cu familia ei intr-un satuc uitat de lume din Tulcea si munceste pe branci pentru universul pe care il viseaza...

Alexandra are gradina pe care si-o doreste.... si am gasit in gradina ei pana si goji si ardei gras negru...

Alexandra face torturi si prajituri... minunate.... superbe.... si nu doar ca le face, dar creaza niste prajituri unicat absolut divine, combinand ingredientele dupa intuitia proprie...

In ograda Alexandrei, nu am gasit doar pasari, ci si purcei... vietnamezi.... si iezi... si stupi.... da, Alexandra cunoaste secretele ascunse ale albinelor si reuseste sa obtina nu doar binecuvantata miere, dar si alte produse de care eu, personal, nu am mai auzit....

Alexandra scrie povesti pentru copii... Asta mi s-a parut absolut incredibil... sa muncesti fizic, de dimineata pana seara, si sa iti faci timp sa creezi si povesti pentru copii...

Discutand cu Alexandra si descoperind putin cate putin gandurile si ideile ei... planurile ei de viitor, sincer, simt ca m-am imbogatit cu cel putin inca 10 ani de viata... O voi cunoaste mai bine pe Alexandra... si voi incerca sa va arat minunile pe care un om simplu, de la tara, este in stare sa le faca...

Iar daca, cineva este interesat de produse apicole... sau rasaduri de legume... sau prajituri si torturi,... contactati-ma... sau... o gasiti pe Alexandra aici: https://www.facebook.com/profile.php?id=100007125915201... nu va asteptati sa gasiti cine stie ce pe pagina ei, caci nu veti gasi nimic... insa un borcan de miere cu siguranta puteti comanda...

In curand, produsele Alexandrei le veti gasi detaliate pe aceasta pagina...






































joi, 22 septembrie 2016

Pro si contra Steer

Ma amuza si ma intristeaza, in acelasi timp, taberele pro si contra Steer.

Sunt mama si am ales, cand a fost vremea, sa vaccinez copilul... si nu regret nici o secunda. Am vaccinat copilul inclusiv antigripa... nu pentru ca sunt paranoica....ci pentru ca sunt  oripilata de ce se intampla in sistemul medical romanesc... si consider ca medicina, atat cat evolueaza.... evolueaza... iar daca pe vremuri se murea de boli care ulterior s-au eradicat cu ajutorul unor vaccinuri, atunci inseamna ca medicina, incet, chiar evolueaza.... Nu discut despre experimentele biologice la care, sunt convinsa, participam cu totii, fara sa avem habar.... Nu discut despre industria farmaceutica, pe care, cu totii, TREBUIE sa o sustinem si sa o facem mai puternica decat este deja.... Nu discut depre aberatiile noilor medicamente care, categoric, sunt mai bune decat cele vechi, desi nu difera ca si continut ci doar ca si nume....
Dar...
Esti mama? Pai, daca esti mama, nu este vina Oliviei Steer ca a facut copilul rujeola. Este vina ta, ca ai ales sa o asculti. Daca esti mama, esti responsabila de deciziile pe care le ei si care pot afecta, pozitiv sau negativ, viata copilului tau.

Olivia Steer nu este Dumnezeu! Olivia Steer este mama. O mama care a ales sa nu isi vaccineze copii.... si a vorbit, si-a spus parerea despre asta... Daca ai ascultat-o si ai ales sa nu iti vaccinezi copilul este alegerea ta si raspunzi pentru aceasta decizie.Nu ti-a pus Steer pistolul la cap, ai ales singura sa o asculti! Nu mai da vina pe altii, asuma-ti deciziile! In fond, asta inseamna sa fii mama!

marți, 20 septembrie 2016

PFA – pro si contra


Auzim/citim tot mai des in ultima perioada despre aceasta cea mai simpla forma juridica, persoana fizica autorizata. Ne lovim tot mai des de refuzul angajatorilor de a incheia contracte individuale de munca si dorinta lor de colaborare in regim PFA. Si intalnim, cel mai adesea, aceasta dorinta, la companiile multinationale. De ce? E simplu. Pentru ca ei vor sa dezvolte business in Romania, cu costuri minime, fara sa isi asume nici un risc. Sunt “mai catolici decat Papa”, vor sa respecte intocmai litera legii, chiar daca acest lucru se traduce de fapt, prin “a fenta legea”.  Explicatia sta in cifre, in taxele pe care compania trebuie sa le achite ca si angajator, pentru angajatii sai, versus lipsa acestora in cazul contractelor de colaborare cu PFA-uri. Ba. mai mult, din dorinta de a fi “atragatori” ca si angajator (pentru ca ei se doresc a se numi in continuare “angajatori”, si nu “colaboratori” cum ar fi normal), aceste co9mpanii se oferta sa deconteze colaboratorilor, sub diferse forme legale, darile pe care PFA-ul trebuie sa le plateasca la stat, ca urmare a desfasurarii activitatii.. Ca “bonus de fidelizare”... sau alt tip de bonus... sau majorand efectiv factura serviciilor prestate cu procentul taxelor de platit. In mod clar, suma acestor taxe este mai mica decat taxele ce ar trebui platite de angajator.

O sa incerc sa punctez in cele ce urmeaza, cateva aspecte pro si contra PFA, din perspectiva personala, dupa cativa ani in care am colaborat cu diverse companii sub aceasta forma juridica.

De ce mi-as face PFA?
  •  Pentru “independenta” si “flexibilitatea programului”, pe care aceasta forma de colaborare ar trebui sa ti le ofera. Da, am spus “ar trebui”, pentru ca din pacete acest lucru nu se intampla, si cum spuneam, compania partenera, desi NU isi asuma nici o obligatie de “angajator”, nu inceteaza sa se comporte ca unul. Ca si PFA suntem “parteneri de afaceri”, si nu “angajat-angajator”. Functionam in baza unui “contract de colaborare” sau a unui “contract de prestari servicii”, in catre, DE COMUN ACORD, prestatorul si beneficiarul, stabilesc obiectul si forma activitatii, precum si renumeratia. Adica tu, BENEFICIAR imi ceri mie, PRESTATOR sa iti fac un serviciu pentru care tu ma platesti cu pretul AGREAT (Doamne, cat urasc acest cuvant!), repet, DE COMUN ACORD. Stiu, pare ca ma repet ca o imbecila, insa mi-as dori tare, foarte tare, ca si marii beneficiari sa inteleaga acest lucru, nu sa impuna conditii si preturi pe care aparent  “le agreem”, pentru ca altfel devii rapid “liber de contract”
  • Pentru "varietate", pentru ca, cel putin teoretic, ai posibilitatea sa desfasori mai multe activitati, sa ai mai multe contracte de colaborare. Spun teoretic din acelasi motiv ca mai sus: beneficiarul uita ca e4ste un contract de colaborare si se comporta ca un angajator, cerandu-ti, norma intreaga, eventual program fix de 8 ore/zi, eventual ceva mai mult, cu toate ca nu iti poate oferi nici macar concediu de odihna
  • Pentru protectia banilor castigati, pentru ca, cel putin teoretic, in caz de poprire pe venituri salariale, veniturile PFA-ului sunt ultimile atacate.
  • Pentru economia pe care o faci platind impozit la stat dupa ce scazi anumite de cheltuieli, spre deosebire de salariul la care intai dai taxele la stat si din ce ramane iti platesti aceleasi cheltuieli
De ce nu mi-as face pfa?
  • Bataia de cap cu depunerea declaratiilor si plata taxelor- taxele ti le platesti tu singur singurel, prin transfer bancar sau prin cozi la ghiseile ANAF-ului. Deasemeni, cel putin o data pe an, daca esti suficient de strict, trebuie sa mergi la Finante sa depui declaratiile cerute de statul roman
  • Bataia de cap la controalele fiscale - mai devreme sau mai tarziu se intampla si aceste controale, care au rolul de a scoate bani la buget din amenzi, asa ca.... oricat ai fi de corect, nu se poate sa nu iti scape ceva...
  • Lipsa concediilor, mai exact a salariului luat chiar daca esti in concediu de odihna. Desi ca PFA poti sa iti iei concediu cand vrei, fara sa dai explicatii nimanui, practit, daca nu prestezi, nu incasezi.... asa ca nu prea iti da mana sa mai pleci in concediu si te trezesti ca trece viata pe langa tine in timp ce tu "colaborezi" 24 de ore pe zi, 7 zile din 7, fara week-end, fara sarbatori legale si, da, fara concediu... Nici macar concediu medical nu poti sa iti iei, intai pentru ca nu ai cui sa-l dai, apoi pentru ca nici bolnav nu iti permiti sa fii, din aceleasi considerente: ca nu mai incasezi, daca nu prestezi....
  • Imposibilitatea de avansare - risti sa iesi la pensie din propriu PFA. Ai posibilitatea sa colaborezi cu diversi in diverse domenii, si iti recomand sa o faci, altfel, daca ramai la o singura colaborare (asa cum beneficiarul, cu siguranta si-ar dori), in momentul in care contractul se reziliaza si colaborarea inceteaza, te vei trezi intrebandu-te "ce am facut in ultimii x ani?"
  • Costuri inchidere pfa - daca iti dai demisia, iti dai demisia si gata, ba, daca esti disponibilizat, te mai alegi si cu ceva salarii compensatorii, sau chiar cu somaj.... dar daca reziliezi contractul, nu doar ca ramai fara bani, dar mai ai si de dat, fie pentru diverse impozite neplatite la timp, fie pentru inchiderea PFA-ului.
  • Vechime zero in campul muncii. Mda.... dureros... stiu.... a fost dureros si pentru mine.... Nu trebuie confundat stagiulo de cotizare la sistemul public de pensie cu vechimea in munca, in baza unui contract individual de munca. Perioada de desfasurare a activitatii ca si PFA in baza unui contract de colaborare se poate considera vechime de specialitate sau vechime in profesie, in cazul profesiilor liberare, dar nu vechime in munca, aceasta din urma neputandu-se proba decat in baza unui contract individual de munca. Pe scurt, daca vrei sa te angajezi pe un post pentru care se cer 6 luni sau x ani experienta (de regula exista aceasta conditie la mai toate posturile de la buget, dar sunt destui privati care au aceeasi pretentie), activitatea desfasurata ca si PFA NU TE AJUTA... DELOC.... ABSOLUT DELOC!!!! Dorasul iti este respins din faza de inscriere la concurs, datorita acestui amanunt, indiferent de cati ani ai profesat tu ca si PFA, cu ce firme ai colaborat, cu cate, sau cat de bun ai fost....
In concluzie, DA, e ok sa iti faci PFA, daca ai un job stabil pe un contract individual de munca si part time iti rotunjesti veniturile cu alta activitate... sau daca esti deja pesionar la limita de varsta.... si NU, nu e ok sa iti faci PFA, daca singurul tau job este DOAR acest PFA, indiferent de specificul activitatii si de cate contracte de colaborare ai (pentru ca e de preferat sa ai mai multe, nu sa te limitezi doar la o singura firma care sa iti acapareze existenta mai ceva ca mafia italiana)... si in nici un caz nu e cazul sa iti faci PFA daca esti pensionat anticipat, pentru ca vei avea surprize MARI la pensie!





joi, 15 septembrie 2016

Cutia cu vise



Il cunosc pe Bogdan Popa de o viata.... cu mult inainte ca stramosul facebook-ului, mIRC -ul, sa puna stapanire pe sufletele ratacite si dornice de dependenta on-line....

L-am regasit pe Bogdan Popa, dupa aproape 15 ani, la coltul blocului meu, intr-o duminica fierbinte de vara., si, spre marea mea surprindere, nu l-am regasit cu mingea de baschet in mana, asa cum il stiam, ci... cu o camera foto...

Evident am inceput sa-l urmaresc.... evident, pe facebook... Ma plimb destul de des printre fotografiile lui si descopar chipuri si flori si animale si alei... minunate alei si cotloane ascunse ale orasului... locuri pe care le stiu dar le redescopar in pozele lui Bogdan Popa.... lumini si umbre... apus si rasarit.... portrete de oameni  pe langa care trec zilnic fara sa ii vad....

Aruncati o privire pe pagina lui Bogdan Popa si urmariti cutiacuvise.ro ... va fi ca un energizant baut inainte de o tura de noapte....

Imortalitati momente importante  si persoane dragi din viata voastra... apelati la Bogdan cu incredere... il gasiti pe facebook: 
Bogdan Popa ( https://www.facebook.com/popambogdan )
Cutia cu vise ( https://www.facebook.com/CutiaCuViseGL/?fref=ts )

... Se zbat nefericirile, dar apa revarsa silabele aruncate-n cuvant, pana la tine, calatorule strain ce stii sa-mi imblanzesti cararile… nu mor nefericitii de nefericire…













miercuri, 14 septembrie 2016

Spor-in-casa





Nu reusesc sa vad legatura dintre IMPATIENS si sporul in casa... M-a indragostit de aceasta plata acum mai bine de 10 ani si am trecut prin toate etapele cu ea. Am primit-o cadou si am pierdut-o foarte repede din motive de paianjen su fainare.... apoi am primit-o iar si a cresct atat de mare ca nu mai aveam unde sa o tin si am preferat sa o fac cadou, insa, din pacate, noul propietar a pierdut-o aproape imediat.... 

Am incercat apoi sa o prind din semnite, vreo 3 ani la rand si nu am reusit niciodata....

Anul acesta am incercat iar... Intai cu 3 ramurele primite de la o prietena, care s-au prins extrem de usor, in timp ce plantutele mama s-au pierdut destul de repede.....

Intr-o dimineata, la piata, m-am "impiedicat" de un cultivator de la care am luat inca vreo 5 culori diferite.... Nu pot spunde nici in acest moment, cu certitudine, ca exista vreo legatura intre abundenta casei si aceste plante, dar pot spune cu certitudine ca ma bucur in fiecare zi, dimineata si seara de o multitudine de culori minunate in gradina mea de la etajul 5.

... si da, le-am plantat pe toate in acelasi vas, amestecate, astfel incat am in fiecare zi, in acelasi vas, flori de culori diferite! 



Citeste si:

Floare-de-colt

Zephyranthes

Orhideea Phalaenopsis